Viata ...ce e viata de fapt.? Un vis, o realitate, sau doar un simplu joc, intr-un sistem corupt?
Intrebarea mea e...Traim ca sa murim? sau Murim ca sa traim..?
Sincer, eu sunt pentru a doua varianta, si daca cuget putin.., mi se pare, chiar absurd ca un om sa gandeasca altfel...dar avem un test de trecut inainte...Viata.
Stateam acu cateva zile, pe un deal deasupra orasului, si ma uitam surprins la aceasta societate, la oameni.. .Imi par a fi ,mai mult ca furnicile decat ca o rasa inteligenta..Aceeasi rutina ,acelasi scop si drum printre niste betoane create chiar de ei...
Vietile oamenilor furnici se sting repede... nerealizand nici macar un moment ce e viata, frumusetea Creatiei, Libertatea Vantului...Ei mor , se nasc si mor din nou.
Ciudat e, ca doar cand simti ca mori ..stii de fapt ca traiesti, pana atunci totul pare a fi o siguranta oarba.
Sunt oameni de fapt furnici? Personal nu vad nici o diferenta intre cele 2 specii, doar numele probabil. De fapt si orasul privit de sus ,arata identic cu un mare musuroi, organizat cu o disciplina pierduta in proprile reguli complexe, care creeaza de fapt acest sistem ...Un sistem ,care parca ironic ,da nastere unor roboti ,cu niste metode tiparite de functionare, dar in aceelasi timp ucide pe altii care refuza sa intre in rutina acestei societati ,care fura vise si omoara iubiri..aceasta e lumea in care traim.
In prezent totul se invarte in jurul unei mari iubiri de hartie- banul...De multe ori fara el poti suferii ba chiar nu poti traii...Unde am ajuns?
Privesc uneori pe cei saraci si vad in ochii lor , o bucurie ascunsa..o fericire numai a lor..o scanteie...si doar atunci realizez...Un magnat sau un om cu 5 facultati, nu va fi niciodata asa fericit, pentru ca visele ii sunt ucise de propria dependenta de sistem. Cu toti doresc sa ajunga in varful societatii , fara a tine cont , ca in drumul rutinal , ei calca pe altii.
O lupta continua in musuroi, o batalie surda unde Libertatea si Iubirea putrezesc intr-un colt prafuit...in schimb regulile ,puternic imprimate in robotii furnici capata cu totul alt inteles...
Aici jos oameni traiesc ca sa moara..
As vrea sa cred, ca eu cel putin ,Mor ca sa Traiesc vesnic..alaturi de Creatorul Libertatii
dar cine sunt eu....?
Intrebarea mea e...Traim ca sa murim? sau Murim ca sa traim..?
Sincer, eu sunt pentru a doua varianta, si daca cuget putin.., mi se pare, chiar absurd ca un om sa gandeasca altfel...dar avem un test de trecut inainte...Viata.
Stateam acu cateva zile, pe un deal deasupra orasului, si ma uitam surprins la aceasta societate, la oameni.. .Imi par a fi ,mai mult ca furnicile decat ca o rasa inteligenta..Aceeasi rutina ,acelasi scop si drum printre niste betoane create chiar de ei...
Vietile oamenilor furnici se sting repede... nerealizand nici macar un moment ce e viata, frumusetea Creatiei, Libertatea Vantului...Ei mor , se nasc si mor din nou.
Ciudat e, ca doar cand simti ca mori ..stii de fapt ca traiesti, pana atunci totul pare a fi o siguranta oarba.
Sunt oameni de fapt furnici? Personal nu vad nici o diferenta intre cele 2 specii, doar numele probabil. De fapt si orasul privit de sus ,arata identic cu un mare musuroi, organizat cu o disciplina pierduta in proprile reguli complexe, care creeaza de fapt acest sistem ...Un sistem ,care parca ironic ,da nastere unor roboti ,cu niste metode tiparite de functionare, dar in aceelasi timp ucide pe altii care refuza sa intre in rutina acestei societati ,care fura vise si omoara iubiri..aceasta e lumea in care traim.
In prezent totul se invarte in jurul unei mari iubiri de hartie- banul...De multe ori fara el poti suferii ba chiar nu poti traii...Unde am ajuns?
Privesc uneori pe cei saraci si vad in ochii lor , o bucurie ascunsa..o fericire numai a lor..o scanteie...si doar atunci realizez...Un magnat sau un om cu 5 facultati, nu va fi niciodata asa fericit, pentru ca visele ii sunt ucise de propria dependenta de sistem. Cu toti doresc sa ajunga in varful societatii , fara a tine cont , ca in drumul rutinal , ei calca pe altii.
O lupta continua in musuroi, o batalie surda unde Libertatea si Iubirea putrezesc intr-un colt prafuit...in schimb regulile ,puternic imprimate in robotii furnici capata cu totul alt inteles...
Aici jos oameni traiesc ca sa moara..
As vrea sa cred, ca eu cel putin ,Mor ca sa Traiesc vesnic..alaturi de Creatorul Libertatii
dar cine sunt eu....?
ai o gandire fantastica!
ReplyDeleteWow , tare!
ReplyDeleteblogu asta ii in loc de hi5? :))
ReplyDeletebeautiful in general...n-ai uitat ceva?"Creatorul Libertati+i" a mai creat inca vreo 10 porunci sau "reguli tiparite de functionare"....foarte tiparite + multe altele
ReplyDelete:)
:-)) ai dreptate, si imi cer scuze pt. neatentie
ReplyDeleteImi place foarte mult.
ReplyDeleteDaca tu singur ai ajuns la concluzia asta... nu pot decat sa te felicit si sa iti urez succes in indeplinirea Visului.
Cat mai sus!!!