Cand am ales sa incercam creasta sudica a varfului Kandge Ri , nici nu ne-a trecut prin minte ce aventura ne asteapta...intr-una din cele mai izolate vai din Khumbu...
- furtuna si vreme salbatica , harti incorecte, o vale neexplorata, 8 porteri neinfricati , 300 km de echipament , 5 zile de hevy trecking si o echipa ideala.
Din putinele informatii pe care le-am gasit ascensiunea creastei sudice era o ruta incredibila si in acelasi timp o posibila premiera.
Provocarea a fost sa gasim tabara de baza, avand in vedere ca nici macar harta nu potrivea cu ce era in jurul nostru.
Am improvizat intr-un final un BC la peste 4700m pe o vreme inchisa dupa peste 3500m dfn. in 5 zile. Majoritatea porterilor aveau slapi si adidasi -"adibas". Uzi si inghetati ne-am concentrat sa facem focul ca sa nu se aleaga cu degeraturi severe. Perseverenta si anduranta porterilor a fost magistrala. Nu imi imaginam ca vom reusi sa ajungem in BC avand in vedere zapada proaspata. Intr-un final am pus si corturile si am stabilit planul pentru a doua zi.
Prognoza era proasta, asa ca stiam ca trebuie sa ne miscam repede. A doua zi Mike nu s-a simtit foarte bine, Am hotarat sa pornim cu Tom intr-o tentativa super light cu un minim de echipament si mancare si sa profitam de fereastra stramta pe care o aveam.
Am pornit de dimineata dar zapada era destul de mare si inaintam greu, La fiecare pas efortul era urias.
Dupa 5 ore am ajuns la baza peretelui (5200m) unde am cautat inca o ora un loc pentru cort. Intr-un final am pus cortul si a inceput furtuna. zapada , vant si tot ce trebuie. A doua zi ,vremea urma sa fie mai stabila dar trebuia sa ne miscam rapid. Noaptea a trecut greu, temperatura a scazut pana la -23C.
Am pornit la prima ora cu un minim de echipament... Zapada proaspata, ne-a supt puterile inca din prima parte , la fiecare pas ne scufundm cate 40cm .Dupa ce am parcurs culoarul principal, am inceput catararea si totul a inceput sa se miste intr-un alt ritm. A fost o placere momentul in care soarele ne-a lovit din plin .Pana la ora 10 trecusem de 5600m si ne concentram asupra varfului, Ritmul era excelent.
Din pacate norii si-au facut aparitia si in putin timp am fost apsorbiti de o ceata rece. Zapada era tot mai moale iar portiunea finala, era defapt un ghetar care nu arata deloc bine, era un traverseu pe care preferam sa il fac pe o zapada solida. Nu aveam echipament de bivuac si nici mancare sau apa. Prin statie Mike ne-a confirmat ca vremea se inrautatea iar in scurt timp am ramas fara variante.
Riscul devenise inacceptabil. Am hotarat sa ne retragem si sa ne multumim cu Kandge Ri south summit.
Au urmat multe rapeluri si intr-un final am ajuns la cort epuizati. In aceeasi zi am pornit spre BC.
Doi porteri ne-au intampinat cu ceai, un moment special pe care il asteptam de cateva zile.
La cort Mike si Mihai ne-au asteptat cu o imbratisare calda. ei au fost echipa noastra de suport care a fost alaturi de noi in permanenta.Thanks guys!
Au urmat inca 3 zile lungi pana am ajuns in civilizatie. Am aflat despre furtuna tragica din Anapurna care a ucis peste 100 de persoane...Un moment trist , in care ne-am bucurat pentru decizia luata si pentru viata insine.
In final viata e o succesiune de momente a-l trai pe fiecare inseamna a reusi- Corinta Kent
Multumim pentru zecile de mesaje pe care ni le-ati trimis via Sat Phone.
Le-am citit pe fiecare si la fiecare am primit o motivatie in plus!
Checking the route
Climbing Porters
Our team
Ready for summit push
Hot tea ?
